36 de locuri, cu timpul real de mers cu mașina de la poartă. Linia portocalie de pe hartă e Via Transilvanica.
4 min pe jos
Monument istoric la 250 m de pensiune: ziduri de piatră de râu groase de 1,5 m, acoperiș de șiță și clopotnița ridicată separat. Pictura a fost terminată pe 17 septembrie 1779 de „popa” Simion Zugravul din Pitești.
Foto: Țetcu Mircea Rareș, CC BY-SA 3.0 ro
2 min cu mașina · 1,2 km
În Nucșoara, la 1 km: informații despre trasee și biletul de intrare în parc (10 lei de persoană, valabil 7 zile; se poate lua și online sau prin SMS la 7494).
3 min cu mașina · 2,5 km
Ridicată pe la 1380 de familia Cândreș de Sălaș: un turn-donjon cu zid inelar, la care s-au adăugat patru turnuri pe la 1588. Restaurată din 2012; vizitare în sezon, cu ghid.
Foto: Raimond Spekking, CC BY-SA 4.0
5 min cu mașina · 4,9 km
Reședința cnezilor Sălașului (sec. XIV–XVII): o incintă de 99 × 35 m cu ziduri groase de un metru și o poartă atât de joasă încât nu se putea intra călare.
Foto: Țetcu Mircea Rareș, CC BY-SA 3.0 ro
7 min cu mașina · 4 km
Circa 20 de hectare de narcise sălbatice, arie protejată în Geoparcul UNESCO Țara Hațegului. Înfloresc în mai; în preajma Sfinților Constantin și Elena aici începe Festivalul Narciselor. Admirați-le, nu le rupeți.
Foto: xulescu_g, CC BY-SA 2.0 · imagine ilustrativă
12 min cu mașina · 7 km
Aici se termină drumul și încep potecile spre Cascada Lolaia, Cabana Pietrele, Lacul Galeș, Curmătura Bucurii și Vârful Retezat.
12 min cu mașina · 7 km 20 min pe jos de la parcare
Cam 15 metri de apă pe Valea Nucșoarei, la 1050 m, la vreo 20 de minute de mers de la Cârnic. Legenda spune că șuvoaiele sunt cosițele albite ale Lolaiei, o fată de cioban.
Foto: Raimond Spekking, CC BY-SA 4.0
14 min cu mașina · 9 km
Situl fosilifer unde, în 1895, Ilona, sora lui Franz Nopcsa, a găsit din întâmplare primele oase de dinozaur. Arie protejată de interes național.
Foto: Emily Willoughby, CC0 · imagine ilustrativă
15 min cu mașina · 10 km
Prima casă a Geoparcului (2013), amenajată într-o fostă cârciumă de sat, lângă Căminul Cultural: afli cum arată un șantier paleontologic și îl cunoști pe Elopteryx nopcsai. Vizită cu programare: 0254 777 853.
17 min cu mașina · 15,2 km
Construit în 1782 de familia Kendeffy — numele în care s-a transformat, în timp, cel al cnejilor Cândea — și refăcut în stil neogotic în secolul XIX. Astăzi e hotel.
Foto: Țetcu Mircea Rareș, CC BY-SA 3.0 ro
17 min cu mașina · 15,2 km
Ridicată de cnejii Cândea în 1270–1280. O inscripție în latină datează pictura în anul 1311 — printre cele mai vechi picturi murale păstrate în țară.
Foto: Țetcu Mircea Rareș, CC BY-SA 3.0 ro
18 min cu mașina · 11,6 km
Reședința familiei baronului Franz Nopcsa, paleontologul dinozaurilor pitici. Clădirea, refăcută pe la 1872, se vede din exterior.
Foto: Mathe janos, CC BY-SA 3.0 ro
22 min cu mașina · 18,2 km
Punctul de plecare în Geoparcul UNESCO: expoziția cu Balaur bondoc, dinozaurul care trăia acum 70 de milioane de ani pe Insula Hațegului, și un cuib autentic cu ouă de dinozaur. Str. Libertății 9A.
Foto: N.Cayla, CC BY-SA 4.0
23 min cu mașina · 8,1 km
Zidită în sec. XIV de cneazul Cândea pe un colț de stâncă, la intrarea în defileul Râușorului. Se spune că l-a inspirat pe Jules Verne pentru „Castelul din Carpați”. Se urcă pe potecă, de la Mănăstirea Colț.
Foto: Andreistirbu72, Public domain
23 min cu mașina · 8,1 km
Biserică de piatră din secolul XIV, ridicată de familia Cândea, cu acoperiș piramidal de piatră pe turnul care servea și de refugiu. Lăsată în paragină în comunism, azi e din nou mănăstire.
Foto: Țetcu Mircea Rareș, CC BY-SA 3.0 ro
25 min cu mașina · 18,9 km
O gospodărie tradițională amenajată de etnograful amator Anton Socaci, cu unelte, obiecte de casă și piese arheologice din împrejurimi — fiecare cu povestea ei.
Foto: Oguszt, CC BY-SA 3.0
27 min cu mașina · 22,4 km
Capitala Daciei romane, întemeiată la porunca împăratului Traian între anii 108 și 110. Se vizitează forul, templele și amfiteatrul; muzeul de arheologie e lângă sit.
Foto: Uhserban, CC BY-SA 3.0 ro
27 min cu mașina · 23,1 km
Una dintre casele Geoparcului, în satul General Berthelot, cu machete și povești despre dinozaurii Țării Hațegului.
Foto: Cscristian, CC BY-SA 4.0
28 min cu mașina · 22 km
Una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România (atestată la 1360), zidită în mare parte din pietre luate de la ruinele romane ale Sarmizegetusei. Acoperișul e din plăci de piatră.
Foto: Valyemil81, CC BY-SA 4.0
31 min cu mașina · 23,3 km
Aici a ajuns, din Polonia, prima pereche de zimbri reintrodusă în România. Toți puii născuți de atunci în țară primesc nume care încep cu litera R.
Foto: Radu Niculița, CC BY 3.0
33 min cu mașina · 30,3 km
Ruina unui turn medieval de pază, lângă drumul spre Petroșani și Cheile Crivadiei.
Foto: Zsolt deak, CC BY-SA 3.0 ro
36 min cu mașina · 27,3 km
Loc de învățat prin joacă despre vulcanii preistorici și viața pe Insula Hațegului: experimente, unelte de explorator, săpat după fosile. Doar cu programare (casavulcanilor.ro).
39 min cu mașina · 31,7 km
Mănăstire întemeiată la începutul secolului XV. Aici e mormântul părintelui Arsenie Boca, unul dintre cele mai căutate locuri de pelerinaj din țară.
Foto: Razvan Socol, CC BY-SA 3.0 ro
47 min cu mașina · 40,6 km
Cel mai cunoscut castel gotic din România, cu poduri, turnuri și săli uriașe. Merită o jumătate de zi.
Foto: Carcea Daniel, CC BY-SA 3.0 ro
48 min cu mașina · 43,2 km
Peșteră străbătută de pârâul Jupâneasa, cu săli înalte, poduri pentru vizitatori și o acustică atât de bună încât găzduiește concerte.
Foto: Dudeka06, CC BY-SA 3.0
59 min cu mașina · 32,3 km
Baraj de piatră și argilă înalt de 168 m, cu un lac de 225 de milioane de metri cubi. De aici pornesc traseele spre Lacul Zănoaga.
Foto: Țetcu Mircea Rareș, CC BY-SA 3.0
62 min cu mașina · 32,9 km
Poiană din Munții Șureanu născută din prăbușirea tavanului unei peșteri; pârâul care o străbate dispare sub pământ, în Peștera Șura Mare. Ultima parte e drum forestier (sau 2 ore pe jos din Ohaba Ponor).
62 min cu mașina · 56,1 km
Una dintre cetățile dacice UNESCO din Munții Orăștiei, pe un deal cu priveliște largă. Ultima parte se urcă pe jos.
Foto: Oroles (talk), Public domain
din Cârnic, pe drumul de acces marcat cu bandă albastră
Baza clasică pentru turele din nordul Retezatului. În sezon oferă masă și cazare.
traseul 3 al Parcului: 8–9 h dus-întors, mediu, +1450 m
Pe lângă Cabana Gențiana, peste limita pădurii, până la lacul de la aproape 2000 m; ultima urcare te scoate în Curmătura Bucurii, de unde vezi de sus Lacul Bucura. Porțiunea finală e închisă iarna.
Foto: Gugalcrom123, CC BY-SA 4.0
traseul 1 al Parcului: circuit 8–9 h, mediu, +1550 m
Lac glaciar sub un amfiteatru de stânci. Circuitul Cârnic – Lacul Galeș – Șaua Zănoagelor – Valea Rea trece și pe lângă Tăul dintre Brazi (ocol de 20 de minute). Iarna, doar până la lac.
Foto: No machine-readable author provided. Olario~commonswiki assumed (based on copyright claims)., Public domain
o vezi de sus din Curmătura Bucurii (traseul 3)
Cel mai mare lac glaciar din România: 8,9 hectare, la 2040 m, sub Vârful Peleaga.
Foto: Gugalcrom123, CC BY 4.0
tură lungă de o zi; întreabă-l pe Moșu de variantă
Cel mai înalt vârf al Retezatului. Se urcă de obicei din sud, pe la Lacul Bucura, într-o zi lungă de munte.
Foto: Hardsr, Public domain
traseul 2 al Parcului: 10–11 h dus-întors, mediu/dificil, +1680 m
Vârful cu creasta „retezată” care a dat numele munților. Drumul trece pe la Cabana Pietrele și Lacul Stânișoara; de pe creastă vezi rezervația științifică Gemenele, închisă turiștilor.
Foto: Dezidor, CC BY 3.0
acces din sud: Barajul Gura Apelor (1 h cu mașina) + traseele 6 sau 7
Cel mai adânc lac glaciar din România: 29 de metri. E în sud-vestul parcului, așa că e o zi separată de cele din Cârnic.
Foto: Dezidor, CC BY 3.0
87 min cu mașina · 72,4 km
Capitala dacilor, în Munții Orăștiei, cu sanctuarele circulare și „soarele de andezit”. Face parte din patrimoniul UNESCO, alături de celelalte cetăți dacice din zonă.
Foto: FDominec, CC BY-SA 3.0
Retezat
Datele sunt cele oficiale ale Parcului Național Retezat (retezat.ro). Durata e medie: alege traseul după cel mai puțin antrenat din grup.
De sus, din curmătură, vezi Lacul Bucura. Ultima urcare e închisă iarna (cornișe).
Cu ocol de 20 de minute la Tăul dintre Brazi. Iarna se merge doar până la Lacul Galeș; pe ceață, atenție la orientare în Valea Rea.
Urcarea finală spre Șaua Retezatului cere atenție; trecerea poate fi nesigură până la jumătatea lui iunie.
Trasee cu misiuni
Harta cu punctele de reper, distanța și direcția live spre fiecare, cele trei trasee cu misiuni și provocările foto — toate în albumul digital.
Coordonate: © OpenStreetMap, Wikidata. Distanțe: OSRM, pe drumurile reale, de la poarta pensiunii. Fotografii: Wikimedia Commons, autorii sunt trecuți pe fiecare loc.